10

De ce mă uit la Mastercheful cu vedete

Fact: eu n-am timp să mă uit la TV în timpul zilei. Adică timp aș avea, oarecum, cînd doarme bebelușa, dar 1. prefer să citesc sau să răsfoiesc netul, 2. chiar și cu ușa închisă, tot mi-e teamă că televizorul ar trezi-o, așa că nu risc, oricum am niște vecini insensibili la bebeluși, care au grijă să o trezească regulat, prin trîntit de uși, aruncat bile de metal pe pardoseală (sau ceva similar, eu am o imaginație bogată), defilat în pantofi cu tocuri sau testat bormașini în orele de liniște. Da, eu sînt vecina aia nesuferită care se uită urît la tine dacă bați șnițele între 13-17. Sau după 9  seara. La 9 seara oamenii ar trebui să fie deja la casele lor, să se pregătească în liniște de culcare, hai fie un film sau un show TV, dar nu atît de tare încît să-l aud și eu, să facă pipi în surdină, să toarne apă cu paharul și în principiu, dacă există lucruri de comunicat colocatarilor să le facă în șoaptă, sau și mai bine, prin semne. Dar încep să visez cu ochii deschiși și nu e sănătos. Plecasem de la faptul că nu mă uit la TV în timpul zilei. Teoretic, seara aș avea timp. Doar că toate showurile astea gen Masterchef, Vocea României ș.a. se suprapun cu masa ei de seară și rutina aferentă, așa că pe cînd m-aș așeza eu la TV, trece deja o oră și nu mai are farmec. Așa că văd Mastercheful pe net, la o calitate proastă, cu reclame tot la 5 minute, dintr-un foc sau două, trei depinde de copilă, dacă doarme bine sau nu. Am încheiat introducerea.

Deci vai cum s-a mai oripilat lumea bună a internetului românesc acum ceva vreme, cînd s-a anunțat o ediție cu vedete! Oh, vai! Că vezi doamne, poate Cheeky Girls sau Carmen Șerban nu sînt suficient de vedete, că de ce să gătească Adrian Daminescu sau Jojo, cînd ar putea să o facă niște nimendrumiști cu reale talente culinare. Eh. Eu cred, deși n-am verificat, că e doar o ediție bonus, că n-o să plece nici o vedetă cu bani în buzunar, (am aflat între timp că rămîne cu jumătate din sumă, restul se donează unei acțiuni caritabile.) că în primăvară va fi iar ediția consacrată, pentru amatori, ș.a.m.d.

Așa că mă uit, cum m-am uitat și la edițiile celelalte și un pic la varianta americană, pentru că îmi place ideea, formatul și competiția în sine. Îmi place să văd evoluția concurenților, care din presupuși lideri ajung niște mediocri de succes sau, invers, din banali ajung să strălucească. Îmi place să-i văd în momentele de criză și tensiune. Și cu atît mai mult îmi place să-i văd pe ăștia de-acum, așa-zisele vedete. Habar n-am ce cîntă Don Baxter sau Pacha Man, dar îmi place cum se comportă în echipele lor, deși cred că Pacha Man o să pocnească pe careva la un moment dat, dacă îl enervează. Nu știu la ce emisiune e Elena Lasconi acum, dar o văd foarte hotărîtă și pricepută, cred că e gospodină acasă și se vede că i-ar plăcea să cîștige, i s-ar confirma ei niște treburi. Nu mai zic de toți cîntăcioșii pe care îi știe lumea de la TV mereu aranjați, zîmbitori, scoși din cutie, întotdeauna cu cuvintele potrivite la ei. Îmi place să-i văd transpirați, stresați, sub presiune, urlînd unii la alții și sabotîndu-se fin. E o față a lor pe care nu o vezi în mod normal și mie-mi place. Pe bune că sînt oamenii cei mai potriviți să participe. Cine s-ar uita dacă ar participa Bogdan Mezofi, Radu Afrim, Mirela Oprișor sau Alexandru Tomescu? Ha?

Acum că am stabilit de ce mă uit, aștept episodul următor, că e Pacha căpitan de echipă și deocamdată de el îmi place cel mai mult.

Show Comments

No Responses Yet

Leave a Reply